NO se produce în:
Oase (osteoblaste), cartilagii (chondrocite), musculatură (netedă, striată, miocard), structura între celule (fibroblaste), „tapetele“ vaselor (endotelii), sistemul nervos (astrocite, neuroni), plămân (alveole pulmonale), ficat (hepatocite), pancreas (celule β), piele (cheratinocite), testicul (sertoli), uter (endometrium), sângele/imunitatea (leucocite, macrophage, monocite, granulocite eosinophile, mastocite, trombocite, Kupfer-Sternzellen).
Unde are loc Nitrostressul (NO-/ONOO-)?
Funcţiile NO sunt în fiecare celulă, în fiecare organ.
Disfuncţiile legate de NO afectează fiecare celulă, afectează fiecare organ.
Legat de NO, aproape toate bolile sunt posibile – vezi mai jos lista cu toate bolile induse de NO-/ONOO- inclusiv explicaţiile ştiinţifice de rigoare.
De când se cunoaşte patologia Nitrostresului, nici un medic nu mai poate fi luat în serios dacă mai caută încă să depisteze „doar 1 organ bolnav“ printre „restul de organe sănătoase“ – aşa ceva nu există. Inducerea de Nitrostres are efect sistemic şi nicidecum local, la fel precum problemele României afectează întotdeauna întreaga Uniune Europeană (UE) şi invers.
Fiecare medalie are două feţe
Pe de o parte profită toate ţesuturile de NO,
pe de altă parte toate celulele pot intra în suferinţă prin stresare cu NO: Nitrostres.
Pentru a intra în stress nitrosativ trebuie să suferi deja de stres oxidativ, cauzat de consumarea antioxidanţilor.
Sistemele antioxidante tampon
În mod normal stresul oxidativ este continu combătut cu antioxidanţii corpului nostru:
Antioxidanţii: Superoxiddismutasa (SOD), Catalza, Glutathion / Gluthation-Peroxidasa, dar şi Glutation-S-transferaza A3 and P1, şi Anhidraza Carbonică III (methionin-cysteine-dependente); vitaminele C, E, β-Carotin, precum şi Acidul α-Lipoic, L-Cystein, Taurin, Q 10; enzimele antioxidative sânt dependente de Mangan, Selen, Zinc, Cupru, Bioflavonoide.
Thiolurile sânt Antioxidanţi ne-enzymatici: Peptide (mici proteine) Aminoacizi cu grupe S-H (Methionina, Homocisteina, Cisteina/N-Acetilcisteina, Cysteinyl-Glycin, Glutation) reacţionează (reducţie) cu radicali liberi de Oxigen [RLO] şi radicali liberi de Nitogen (N=Azot) [RLN].
In funcţie de mediu se produc diferiţi radicali liberi de Nitogen [RLN/RNS]: Nitogenmonooxidradical (NO0), Nitrosonium-Kation (NO+), Nitroxyl-Anion (NO- ), Dioxid de azot (NO2), Distickstofftrioxid (N2O3) sau Peroxynitrit (ONOO-).
Un alt tip de reglaj: Arginaza concurează cu NO-Sintaza pentru Arginină (substrat comun). Arginaza vrea să producă Ornitin→Urea, iar NO-Sintaza NO şi Citrulin.
Epuizarea sistemele tampon
Dacă antioxidanţii corpului nostru au fost suprasolicitaţi/epuizaţi şi nu se mai pot reface prin „Redox-recycling“ atunci apare otrăvirea:
O2.-, 1O2, H2O2 reacţionează cu NO. producând ONOO- (peroxinitrit) foarte toxic: O2.- + NO. → ONOO-
Într-un act de disperare, o încercare de salvare nereuşită
Dacă antioxidanţii au fost suprasolicitaţi şi nu se mai pot reface prin „Redox-recycling“, atunci corpul trece la producerea accelerată de locţiitori de antioxidanţi, precum Colesterolul, şi
Astfel dezastrele sunt programate până la epuizare/emaciere finală.
| Radio | Reteaua Regionala | Publicatii | |
| Romania Actualitati | Romania Regional | Politica Romaneasca | |
| Antena Satelor | Bucuresti FM | Editura Casa Radio | |
| Romania Cultural | Radio Cluj | ||
| Romania Muzical | Radio Constanta | Agentie de presa | |
| Romania International | Radio Craiova | Rador | |
| Radio 3 Net "Florian Pitis" | Radio Iasi | ||
| Romania Junior | Radio Timisoara | Concerte si Evenimente | |
| Radio Chisinau | Radio Targu Mures | Orchestre si Coruri | |
| Parteneri | |||
-- -- -- -- --![]() |
|||