Cultură în Voivodina

Institutul pentru Cultură al Românilor din Voivodina cu sediul la Zrenianin din Banatul Sârbesc, a împlinit un an de existenţă. În cadrul acestuia funcţionează patru departamente: de prezentare şi cercetare ştiinţifică, unul de activitate informaţional-documentară şi de comunicare, unul pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice de perfecţionare şi de instruire în domeniul culturii şi arte, precum şi departamentul pentru păstrarea patrimoniului cultural. În scopul prezentării unei imagini complete a trecutului istoric şi cultural al vieţii românilor din Provincia Autonomă Voivodina, Institutul a format o bază de date care cuprinde un studiu monografic despre toate localităţile cu români din Voivodina în format tipărit şi electronic realizat de istoricul dr Mircea Măran, un studiu despre vechile cronici în manuscris în bisericile româneşti din Banatul Sârbesc şi Banatul Românesc realizat de Costa Roşu şi regretatul istoric reşiţean Valeriu Leu. De asemenea, printre proiectele realizate se numără un jurnal al tuturor evenimentelor culturale ale românilor din Voivodina şi primul volum bibliografic în paginile cotidianului maghiar “Torontal” în seria de bibliografii intitulată „Alţii despre noi, românii din Voivodina”, semnatar cercetătorul Aranca Balint.

Institutul pentru Cultură al Românilor din Voivodina a organizat în colaborare cu Fundaţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina şi cu Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti, a treia campanie de investigaţii în teren privind portul ardelenesc la românii din Banatul Sârbesc, campanie încadrată într-un proiect de cercetări lingvistice.
De asemenea, Institutul a început cercetările în teren în vederea elaborării unui studiu monografic despre monumentele şi edificiile culturale ale românilor din Banatul Sârbesc: castele, case memoriale, case etno, mori etc. S-a trecut, de asemenea, la elaborarea unui studiu monografic despre fondul de carte românească din Voivodina realizat de publicistul Florin Ursulescu şi profesor Rodica Ursulescu Milicici. O altă importantă acţiune o reprezintă digitalizarea a peste 3 mii de pagini ale publicaţiilor periodice româneşti.