S.O.S Semeringul bănăţean!

Marţi, 2 Noiembrie

Platforma Europeană de Dezvoltare organizează, miercuri, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României , o conferinţă de presă ce succede evenimentul cu tema ‘Dunărea şi Cooperarea Teritorială Europeană‘.
Potrivit organizatorilor, dezbaterea EDP ce are loc în preambulul reuniunii de la Bucureşti, a celor 14 state care redactează ‘Strategia Dunării’, se doreşte a fi un mini-proces istoric şi regional la care Dunărea să redevină un factor de coagulare regională.

Despre Stategia Dunării a vorbit marţi la Radio Reşiţa şi directorul Direcţiei judeţene de cultura şi patrimoniu naţional, dna Liubiţa Raichici, care a susţinut cauza liniei ferate Oraviţa Anina la Ministerul Culturii şi a menţionat că obiectivul de patrimoniu este inclus în Strategia Dunării la care se lucreză împreună cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin, sub coordonarea preşedintelui Sorin Frunzăverde.

Liubiţa Raichici a ţinut să sublinieze că instituţia cărăşană nu a primit nici un document scris din partea CFR prin care să se indice schimbarea destinaţiei monumentului de patrimoniu.

Luni, 1 Noiembrie

Eforturile conjugate ale administraţiei publice locale, ale radioului şi televiziunii publice, precum şi ale altor medii de transmitere a informaţiei au dat roade!

Calea ferată Oraviţa-Anina nu va fi închisă ori pusă în conservare şi nu va suferi orice altă formă de restrângere a activităţii de transport. Potrivit unor surse din capitală, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nu va închide cele două secţii de transport din Caraş-Severin: Oraviţa-Anina, respectiv Oraviţa-Iam. Un comunicat oficial referitor la această decizie o aşteptăm să primim la redacţie.

Interesul nostru de a promova şi a determina reamenajarea unuia dintre cele mai frumoase şi mai vechi trasee ferate montane din întreaga Europă rămâne viu. În puţine zile, cele câteva sute de călători au venit, din ţară şi din străinatate, să se alăture localnicilor şi să menţină încă viu un veritabil monument istoric trecut, pe nedrept, în uitare.

De acum, autorităţilor locale şi judeţene, operatorilor de turism, promoterilor şi, nu în ultimul rând, SNCFR-ului le revine dificila sarcină să schimbe prezentul pe aceasta linie de cale ferată şi să o ofere, mai atractivă, viitorului!

Duminică, 31 octombrie

“Sa oprim inchiderea caii ferate Oravita – Anina!”- sub acest titlu, arhitecta Irina Iamandescu, cadru didactic la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, membră a Asocieţiei Române pentru Arheologie Industrială, scrie o nouă postare la adresa http://arheologie-industriala.blogspot.com.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a hotărât ca de la 1 noiembrie 2010 calea ferată Oraviţa-Anina, una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase căi ferate montane de ecartament normal din Europa, să fie închisă ca neprofitabilă. Linia este clasată ca monument istoric – ansamblu de valoare nationala având codul în Lista Monumentelor Istorice 2004 CS-II-a-A-10949.02 Este vorba de o cale ferată construită de austrieci între 1847-1863 (cea mai veche de pe teritoriul României de azi, alături de linia Oraviţa – Iam) care, pe o distanţă de 33,4 km, are 14 tuneluri cu o lungime totală de 2084 m, 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, ziduri de sprijin ale versantilor pe o lungime de aproape 10 km si taieturi în munti pe o lungime de 21 km, precum şi 7 gări. Este o excepţională realizare tehnică şi una dintre cele mai abrupte căi ferate fără cremalieră din Europa, fiind deseori comparata, pe buna dreptate, atat datorita calitatilor sale tehnice cat si frumusetii peisajului, cu linia austriaca Semmering inscrisa in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Publicul a apreciat valoarea acestei căi ferate la emisiunea-concurs RESTAURARE de la TVR1, in anul 2009, când, în clasamentul final s-a numărat printre câştigători, la concurenţă cu cetatea Sighişoarei, cetatea Făgăraşului sau alte monumente de marcă ale României. Cu siguranţă linia nu este profitabilă în modul în care Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a înţeles să o exploateze sau a ştiut să(nu)-i facă reclamă. În mod paradoxal, Societatea Feroviara de Turism “S.F.T . – C.F.R .” SA, creată tocmai pentru exploatarea unor astfel de linii istorice cu potenţial turistic, nu a utilizat acest traseu, cel mai spectaculos şi valoros din ţară.

Atunci când este vorba de valori ale patrimoniului cultural naţional, nu rentabilitatea ar trebui să fie însă principalul criteriu de evaluare. Interesant este că turiştii străini – majoritatea din Austria şi Germania, ţări cu tradiţie în turismul feroviar – fără ca liniei să i se facă vreo reclamă în străinătate – vin vara în număr mult mai mare decât românii: renumele căii ferate Oraviţa-Anina zboară doar prin viu grai şi internet, prin pozele transmise de cei care au parcurs-o cu trenul. De asemenea specialişti din România şi străinătate sunt deosebit de interesaţi de această excepţională realizare tehnică de la jumătatea secolului al XIX-lea despre care au publicat numeroase articole şi studii. O promovare organizată la nivel central (Ministerul Turismului, Regionala de CF Timişoara, Societatea de Turism Feroviar etc) va putea face mult mai mult. Parteneriatul direct cu asociaţiile de “Eisenbahnfans” sau cu retele de turism industrial din Europa va aduce cu siguranţă mai mulţi vizitatori. În cazul în care CFR nu mai poate administra eficient acest traseu, o parte dintre responsabilităţi pot fi preluate de cele două primării – Oraviţa şi Anina, care şi-au arătat deja disponibilitatea în acest sens prin demersuri oficiale. Specialişti străini cu experienţă în recuperarea unor astfel de trasee istorice pot fi cooptaţi în proiecte cu finanţare europeană.

Aşa cum ştim din experienţe anterioare de linii închise şi şi intrate în „conservare” (a se vedea linia cu cremalieră Bouţari – Subcetate, dispărută în întregime) oprirea circulaţiei trenurilor (decisă de conducerea CFR Călători începând cu data de 1 noiembrie 2010), va duce în mod sigur la degradarea ireversibilă şi extrem de rapidă a liniei. Se va fura totul, de la şine la cabluri de semnalizare, de la cărămizile cantoanelor din 1863 la arcurile vagoanelor. 33 de kilometri prin pădure şi pe abrupturi stâncoase sunt greu de păzit, iar zona întreagă, defavorizată, cu o rată a şomajului ridicată, supravieţuieşte în parte şi datorită recuperării de material… O singură pereche de trenuri pe zi ar asigura supravieţuirea acestei importante căi ferate până la găsirea unei soluţii de exploatare turistică profitabilă ce ar oferi locuri de muncă şi ar contribui la dezvoltarea economică a zonei.

S-ar putea asigura un viitor turistic unei întregi zone defavorizate: Oraviţa, Anina şi restul localităţilor implicate în minerit şi metalurgie, unde şomajul este deosebit de ridicat dar frumuseţile naturii, rezervaţiile naturale, tradiţiile locale şi patrimoniul construit (nu în ultimul rând cel industrial) pot constitui tot atâtea atracţii turistice. Dacă această abordare ar fi fost pusă în practică de CFR, linia Oraviţa – Anina ar fi fost acum, după 20 de ani de “capitalism”, una dintre atracţiile României în lume. Oraviţa – Anina ar fi putut deveni un brand…

Asociaţia pentru Arheologie Industrială din Romania – AIR face un apel către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA şi către toate forurile de decizie în domeniu pentru păstrarea în funcţiune a căii ferate Oraviţa-Anina. În acelaşi timp AIR, organism afiliat Comitetului Internaţional pentru Conservarea patrimoniului Industrial (TICCIH), îşi oferă colaborarea pentru realizarea studiilor necesare precum şi pentru cooptarea de specialişti străini în vederea elaborarii unui plan de punere în valoare si promovare a acestei bijuterii tehnice. Suntem convinşi că sute de entuziaşti ai căilor ferate din România vor dori de asemenea sa contribuie la salvarea acestui monument tehnic de valoare europeana.

Sâmbătă, 30 oct.2010

De ce să inchidem un obiectiv de patrimoniu naţional, când alţii îşi preţuiesc acum istoria, mai mult ca oricând?

Cele două vagoane vechi ale trenului care circulă de trei ori pe zi pe ruta Oraviţa-Anina, trase de o locomotivă Diesel la fel de veche, dar fermecătoare în mod cert, în ciuda timpului care şi-a lăsat amprenţa asupra mobilierului, au fost pline sâmbătă, 30 octombrie. Informaţia potrivit căreia linia de cale ferată ar urma să fie închisă de la 1 noiembrie a determinat un număr mare de oameni să aleagă să îşi petreacă o zi pe acest traseu feroviar montan. O echipă a Jurnalului TVR1 a fost prezentă în Caraş-Severin şi s-a alăturat demersului jurnaliştilor locali de promovare a obiectivului istoric. A fost înregistrate imagini şi consemnate opiniile oamenilor, acestea urmând să fie redate într-un reportaj care va fi difuzat duminică, 7 noiembrie, în jurnalul postului public de televiziune, în jurul orei 20.40.

Nu au fost proteste în gara orăviţeană, aşa cum anunţaseră mai multe voci, dar au fost turişti din Timişoara, din Reşiţa, din Bucureşti, dar şi din Austria. A fost o zi în care linia CFR a fost rentabilă. Ar putea rămâne aşa, dacă promovarea căii ferate Oraviţa-Anina ar constitui o prioritate a dezvoltării ca obiectiv turistic al Banatului Montan.

Turiştii care sâmbătă au ales să îşi petreacă ziua pe Semeringul Bănăţean au declarat că frumuseţea acestuia ar putea fi completată printr-o ofertă bună a autorităţilor locale din oraşele capăt de linie: Oraviţa şi Anina. Aceasta lipseşte şi operatorii de turism, proprietarii de pensiuni şi de restaurante, investitorii care pot participa la dezvoltarea turistică a zonei pot considera drept un semnal pozitiv prezenţa numărului mare de călători, în 30 octombrie.

…………………………………………………………………………….

Includerea liniei de cale ferată Oraviţa-Anina pe lista secţiilor de transport feroviar nerentabile, cuprinsă în strategia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, şi eventualitatea închiderii acesteia de la 1 noiembrie, a suscitat o reacţie promptă a administraţiei judeţene, prin vocea prefectului Octavian Ţunea, dar şi a edililor locali din oraşele Oraviţa şi Anina.

Mai multe imagini spectaculoase de pe acest traseu, puteţi vedea pe blogul 105,6 FM in imagini!, acesibil de pe pagina noastră de internet.

Apel către autorităţi: soarta Semeringului bănăţean, nu trebuie decisă din birou!

Vineri, 29 octombrie, primarul Aninei, Gheorghe Neicu, a transmis memorii factorilor de decizie din Guvernul României, care pot interveni pentru păstrarea în funcţiune a liniei istorice Oraviţa-Anina. Astfel de documente au plecat spre primul ministru Emil Boc, către ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Boagiu, şi către ministrul culturii şi patrimoniului cultural, Kelemen Hunor. În memorii se explică importanţa acestei căi ferate montane unice în România, contruită pe vremea Imperiului austro-ungar între anii 1861 şi 1863, având o lungime de 33,8km, o diferenţă de nivel de 338m, bogată în 14 tunele şi 10 viaducte. Se mai arată că acesta este un monument istoric categoria A, evidenţiat în Lista monumentelor istorice ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional – Judeţul Caraş-Severin.

În documentele adresate membrilor Guvernului României se precizează că din ce în ce mai mulţi turişti străini, dar şi români află de frumuseţea acestui traseu pe calea ferată, îl vizitează şi îl promovează.

Primarul oraşului Anina, Gheorghe Neicu, mai pledează pentru ca “hotărârea privind soarta acestei linii ferate să nu se ia din birou, ci în urma străbaterii ei de către cei care vor lua decizia finală”.