Timiş: Închiderea gropilor de gunoi, o mare problemă

Administraţia timişoreană încearcă să identifice noi metode de a scăpa de deşeurile menajere ale populaţiei, în condiţiile în care fosta groapă de gunoi a oraşului este parţial închisă iar construcţia deponeului ecologic de la Ghizela nici nu a început.
Municipalitatea a văzut ca soluţie de compromis realizarea unui incinerator de gunoi, situaţie în care deponeul de la Ghizela, a cărui problemă se află pe agenda de lucru a Consiliului Judeţean Timiş, nu şi-ar mai găsi rostul.
‘Într-un astfel de incinerator s-ar recupera deşeurile reciclabile, restul deşeurilor urmând să fie folosite în incinerator iar numai 5% din gunoi ar mai rămâne de trimis la Ghizela’, a spus viceprimarul Timişoarei, Sorin Grindeanu.
Din păcate, soluţia este destul de costisitoare, întreaga platformă urcând spre 40 de milioane de euro.
O altă variantă gândită de Primăria Timişoarei presupune ca utilajul de ardere a deşeurilor să fie finanţat de regiile ‘Retim’ (de salubritate) şi ‘Colterm’ (de termoficare).
Cea de-a treia variantă ar presupune un parteneriat public-privat cu patru componente: Primărie, ‘Colterm’, ‘Retim’ şi un investitor privat.
Un astfel de incinerator local al deşeurilor menajere ar avea şi o parte benefică, deoarece ar putea produce energie electrică şi termică, care să fie utilizate de municipalitate. Capacitatea instalaţiei de incinerare ar putea fi de 150.000 de tone de deşeuri pe an, putând arde şi deşeuri lemnoase şi o cantitate de până la 5t/h de nămol deshidratat rezultat din instalaţiile de epurare ale societăţii de apă-canal ‘Aquatim’.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat, recent, că gropile de gunoi din patru judeţe, între care şi Timişul, vor fi închise în acest an iar deşeurile rezultate trebuie transportate în depozitele din alte localităţi.
Faptul că deponeul ecologic de la Ghizela nu a fost realizat reprezintă cel mai mare eşec al administraţiei timişene din 2009, deşi discuţiile despre necesitatea construirii unui astfel de obiectiv zonal au demarat în urmă cu aproape zece ani. Nicio comunitate nu a acceptat să aibă în apropiere un astfel de incinerator, considerând că este un pericol pentru sănătate. În urmă cu doi ani, s-a identificat locul, în comuna Ghizela, la circa 30 de kilometri de municipiu. Când a fost soluţionată şi problema spaţiului, au urmat numeroase contestaţii la licitaţiile organizate.
Termenul de demarare a şantierului era ianuarie 2010, cu termen de finalizare de şase luni. Contractul de construcţie a deponeului a fost câştigat de firma ‘Confort’, cu o ofertă de 85,6 milioane de lei.
Construcţia deponeului trebuia finalizată, cel târziu, la finele anului 2008, autorităţile timişene primind numeroase somaţii din partea Comisiei Europene, tocmai din cauza întârzierilor repetate. CE solicita imperativ închiderea gropii de gunoi de lângă Timişoara, considerată a fi o adevărată bombă ecologică. Dacă nu ar fi fost închisă, autorităţile judeţene ar fi riscat amenzi de 100.000 de euro pe zi din partea UE.
În acest moment, din cauză că gunoiul nu mai poate fi depozitat la groapa de gunoi de la Parţa, cele circa 300 de tone de deşeuri ale timişorenilor sunt împachetate în baloţi şi transportate în judeţul Hunedoara, în timp ce maşinile cu deşeuri colectate din comunele judeţului, apropiate de limita cu judeţul Caraş-Severin, ajung la deponeele de acolo.
Deponeul de la Deta şi spaţiile de depozitare rurală şi-au sistat activitatea din vară, cele de la Buziaş, Sânnicolau Mare şi Lugoj urmând să facă acelaşi lucru în iulie, în timp ce deponeul de gunoi de la Făget va fi închis în iulie 2015.
Potrivit purtătorului de cuvânt al regiei de salubrizare timişorene (‘Retim’), Livian Hotico, după construirea deponeului de la Ghizela, costurile pentru salubritate vor creşte. Astfel, dacă la vechiul deponeu de la Parţa, costurile de depunere şi neutralizare se ridicau la aproximativ şase euro/tonă, odată cu depunerea deşeurilor la deponeul ecologic Ghizela, aceste costuri se vor ridica, probabil, la aproximativ 16-18 euro/tonă.
Pe lângă costurile gestionării deponeului, costurile ‘Retim’ vor fi influenţate şi de distanţa mult mai mare de transport până la noul spaţiu.

AGERPRES